Caransebeş
| Caransebeș, Karansebesch, Karánsebes  | |||
|---|---|---|---|
| |||
.jpg) | |||
| Overblik | |||
| Land |  Rumænien | ||
| Borgmester | Felix-Cosmin Borcean | ||
| Rumæniens distrikter | Caraș-Severin | ||
| Grundlagt | 1289 | ||
| Postnr. | 325400 | ||
| Telefonkode | 2 55 | ||
| Nummerpladebogstav(er) | CS | ||
| Demografi | |||
| Indbyggere | 24.689 (2011)[1] | ||
| Andet | |||
| Tidszone | UTC+2 (normaltid) UTC+3 (sommertid) | ||
| Hjemmeside | www.primaria-caransebes.ro | ||
| Oversigtskort | |||
  Baranivka | |||
Caransebeș (udtale: karanˈsebeʃ; tysk: Karansebesch; ungarsk: Karánsebes, ) er en kommune i distriktet Caraș-Severin, en del af Banat-regionen i det sydvestlige Rumænien. Den ligger ved sammenløbet af Floden Timiș og Floden Sebeș, sidstnævnte kommer fra Țarcu-bjergene. Mod vest er det i direkte kontakt med Banat-bakkerne. Den er et vigtigt jernbaneknudepunkt, da den ligger ca. 40 km fra Reșița, 21 km fra Oţelu Roşu, 70 km fra Haţeg og ca. 25 km fra skisportsstedet Muntele Mic i Țarcu-bjergene.
En landsby, Jupa (ungarsk: Zsuppa), administreres af byen. Byen har 24.689 (2011)[1] indbyggere.
Historie
De første spor af beboelse her kan dateres helt tilbage til den dacianske tid. Der er for nylig blevet fundet dacianske ruiner i nærheden af Obreja, en landsby 7 km væk. Da romerne invaderede Dacia, byggede de et castrum ved navn Tibiscum, som blev gravet op af arkæologer nær den nærliggende landsby Jupa, et castrum, der senere voksede til en hel by. Tibiscum anses for at være en af Kristendommens porte i Dacia og har også haft en vigtig rolle i Romaniisering af lokalbefolkningen.
Regionen blev i Middelalderen en del af Det ungarske kongerige, senere kom den under Fyrstendømmet Transsylvanien (1570-1711), og senere under Det osmanniske rige. Senere overtog Habsburgerne kontrollen med regionen efter langvarige krige mod osmannerne. Som en del af Fyrstendømmet Transsylvanien (1711-1867) blev det i 1804 en del af Kejserriget Østrig. Efter Det østrig-ungarske kompromis i 1867, blev det igen en del af Kongeriget Ungarn.
Kilder og henvisninger
- ^ a b Populaţia stabilă pe judeţe, municipii, oraşe şi localităti componenete la RPL_2011, National Institute of Statistics, hentet 4. februar 2014 (fra Wikidata).
|
Medier brugt på denne side
The Banat region in the cadastral maps: Josephinische Landesaufnahme, 1769-72. Josephinische Landaufnahme pg121
Forfatter/Opretter: NordNordWest, Licens: CC BY-SA 3.0
Location map of Romania
Stema municipiului Caransebeş
Descrierea stemei Stema municipiului Caransebeş, se compune dintr-un scut curbat la bază, tăiat-despicat în talpă. Primul cartier, pe roşu, conţine o cetate medievală de argint, cu două turnuri ascuţite şi poartă centrală închisă, însoţită de un "soare-răsare" şi o lună, ambele de aur. Deasupra cetăţii planează un braţ drept înzăuat cu spadă, tot de argint. Cartierul al doilea, pe albastru, îl prezintă pe Sfântul Gheorghe ecvestru, străpungând cu suliţa anticristul reprezentat printr-o amfipteră, totul de argint. Aureola Sfântului Gheorghe şi solzii animalului sunt executate din aur. Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat roman cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o suliţă cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmura. Scutul este timbrat de o coroană murală din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localităţii.
Semnificaţia elementelor însumate Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebeşul este atestat documentar şi în care oraşul fortificat cunoaşte o puternică dezvoltare. Urbea este cunoscută ca un bastion de apărare a creştinătăţii împotriva invaziei păgâne, iar cei doi aştri semnifică libertatea, belşugul, veşnicia, dar şi înnoirea Caransebeşului. Cartierul albastru, care semnifică credinţă, speranţă şi sinceritate, este rezervat credinţei creştine a locuitorilor. Sfântul militar, patron spiritual al Episcopiei de Caransebeş, reprezintă victoria Binelui împotriva Răului.
Soldatul roman din ultimul cartier este întruchiparea lui Virtus, zeu roman al curajului, şi face trimitere la virtuţile tradiţionale: cinstea, curajul, sinceritatea, modestia, însuşiri morale tipice locuitorilor acestei aşezări.Forfatter/Opretter: Țetcu Mircea Rareș, Licens: CC BY-SA 4.0
Saint John the Baptist's church in Caransebeș, Caraș-Severin county, Romania